Clinica Stomatologica NORTHO

'De la privat, la public: design de interior în spiritul locului '

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

În faimosul triunghi format de B-dul Aviatorilor, B-dul Primăverii și B-dul Mircea Eliade, remarcăm strada Herăstrău, expresia elocventă a unității în diversitate care caracterizează atentul aranjament urbanistic al a vilelor moderniste specifice epocii, dar și imaginea specifică a locuirii cu pretenții ridicate. Prezență modestă din punct de vedere arhitectural în peisajul rezidențial general al cartierului, vila de la numărul 16 grupează de fapt două locuințe în oglindă, fără să prezinte o simetrie la fațade. Se remarcă prin stilistica regional-mediteraneeană cu rezonanțe iberice, simplificată însă în maniera modernistă specifică a anilor 1930-1940. Echipa studio3plus a intervenit la interiorul jumătății nordice a acestei vile, valorificând potențialul limitat al partiului convențional, dar bine gândit pe o amprentă destul de restrânsă. Locuința inițială a fost transformată într-o atrăgătoare clinică stomatologică (prima clinică din România integral digitalizată, dedicată ortodonției), păstrând prin câteva accente spațiale spiritul interbelic al saloanelor existente.

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

Percepția nu este fragmentată încăpere-cu-încăpere așa cum ne-am aștepta în cazul unei locuințe tradiționale. Continuitatea în acest caz este cinematică și mai ales tactilă: ochiul atinge suprafețele într-o succesiune continuă, oscilând între o serie opoziții: neted – vibrat, rectiliniu – circular, cald – rece, mineral – natural, luminos – întunecat, obișnuit – prețios, translucid – transparent, figurativ – abstract. Atmosfera generală degajată de experiența spațială este aceea a atingerii unui echilibru între opozițiile vizuale și tactile. Spațiul recepției primește cea mai mare atenție în această privință.

Limitele spațiilor sunt atât de bogat modelate cu adâncimi și reliefuri încât nu plictisesc privirea și nici nu o agasează. Arcadele specifice limbajului arhitectural interbelic, care caracterizează deschiderile ușilor interioare (duble sau simple), au facilitat jocul vizual între suprafețe curbe și drepte în toate încăperile. Pupitrul recepției este curb, riflat și albastru-întunecat, marcat de margini în relief aidoma unor cornișe arhitecturale, cu aspect prețios de alamă și dublate de benzi de lumină LED. Peretele zonei de așteptare preia curbarea canapelei, continuând temele geometrice și cromatice ale zonei de recepție. Mozaicul prefabricat, cu plăci montate fără rosturi vizibile, este un alt element esențial care evocă prețiozitatea finisajelor interbelice, la fel ca alama de la corpurile de iluminat circulare, de asemenea cu bandă LED. Cel de al treilea element de evocare, armonizat cu căptușelile de tip lambriu de la ușile interioare, este constituit de panourile bej cu riflaj vertical (o trimitere la tencuielile decorative interbelice), combinate cu elemente liniare din lemn băițuit în tentă închisă pentru accent la mobilierul din spatele pupitrului recepției.

Circularul și rectangularul, luminosul și obscurul, vibrația serială și netezimea planară rămân temele compoziționale atât la spațiile servante, cât și la cabinetele stomatologice. Scara oferă coeziunea vizuală între parter și etaj ca element esențial al parcursului interior, articulând spațiul primirii și reprezentării (recepția) cu spațiile de tratament individual. Suprafețele cu imagini grafice imprimate în declinări particulare apar și la cabinetele de tratament; ele conferă o identitate camerei, păstrând tema generală cromatică și echilibrul vizual între figurativ și abstract. Tensiunile opoziționale conferă semnificație interiorului, o identitate puternică, dar și încredere și seninătate, prețiozitate și evocare. Calitatea acestui interior constă și în faptul că amintește de valoarea de reprezentare a întregului cartier, de sensul unui loc urban în care modernitatea și micile evadări regional-istorice pot coexista fără să se stânjenească și fără să degradeze în vreun fel experiența locului. Cel mai important lucru însă rămâne modul în care echipa studio3plus a înțeles miza suprafețelor în amenajare care nu devin doar limitele vizuale capabile să evidențieze sau să ascundă structura din spatele lor, ci și întruchipări de sine stătătoare, configurări precise și motivate, fundaluri sau figuri care implică o asumare tactilă a întregii experiențe spațiale.